Cristela Georgescu

From Pseudoștiința
Jump to: navigation, search

Cristela Georgescu este „specialist în sănătate și alimentație holistică”, militantă în mișcarea anti-vaccin din România. A contribuit la una din cărțile publicate de Pavel Chirilă prin editura Christiana.

Anti-vaccin

Afirmații anti-vaccin făcute de Cristela:

„Logica e cea care imi da mereu de furca atunci cand caut sa imi explic anumite actiuni legate de vaccinare. Iată de exemplu doua dileme: daca ar fi sa amestecam mercur, fosfat de aluminiu, sulfat de amoniu, aldehida formica cu virusi, sa luam apoi o seringa in care sa incarcam totul si sa ne injectam copiii cu ea, am fi imediat raportati si arestati pentru periclitarea sigurantei si abuz asupra copilului. Atunci de ce este legal pentru doctori sa faca asta: Si de ce le-am permite asa ceva pana la urma?” [1]

Dacă am face asta, am fi arestați pe bună dreptate. Știți de ce? Pentru că nu suntem doctori! Oare antivacciniștii își imaginează doctorii ca pe niște vraci din Evul Mediu care încep să ameste diverse substanțe și apoi să înceapă să le împartă prin rândul copiilor? Cred că da. Până una, alta, doctorii sunt niște specialiști care „amestecă” acele substanțe după „rețete” studiate, în laboratoare, urmând reguli, testând aproape 5-10 ani și obținând „cocktail-ul” potrivit. Nu mă apuc eu de amestecat substanțe și agenți patogeni, în speranța de a obține același lucru pe care îl obține specialistul.

Substanțele sunt toxice în anumite doze sau au alte proprietăți în funcție de compusul în care se află. Natura are rețele ei, iar omul a creat și el rețetele lui.

Lapte praf

În data de 25 mai 2015, TVR a promovat ideile Cristelei Georgescu despre laptele praf [2] în cadrul unui „documentar” realizat de Irina Thiery.

Cristela a fost lăsată liberă să exprime prejudecăți personale. A afirmat că laptele praf ar fi rău fiindcă conține zahăr, plus că ar exista o conspirație în maternități ca femeile să fie descurajate să alăpteze, pentru a aduce profituri industriei producătoare de lapte praf. Termenul „zaharuri” a fost folosit tendențios, ca atunci când chimiofobii zic „chimicale”.

Iată textul din introducerea articolului de pe site-ul TVR:

„Laptele praf este un lapte de vacă modificat, o bombă chimică plină de izolaţi şi substanţe chimice deghizate sub emblema "naturale". Zaharuri deghizate sub emblema "naturale". Am calculat cât zahăr înghite un bebeluş şi până la o lună sunt 2 kg de zaharuri, până la 4 luni sunt 8 kg, în primul an sunt 18 kg, spune Cristela Georgescu, specialist sănătate şi alimentaţie holistică.” [3]

În realitate, nimeni nu a pretins că formula pentru nou născut se poate substitui perfect laptelui matern. Compoziția laptelui de mamă este foarte bine adaptată necesităților noului născut și sugarului, de aceea este nevoie de eforturi tehnologice deosebite pentru a o imita. Este un aliment proiectat să fie cât mai asemănător din punct de vedere al compoziției chimice cu laptele de mamă, pentru a asigura cât de mult posibil elementele nutritive necesare categoriei de vârstă.

Formulele dietetice i-au salvat de la moarte sigură pe noii născuți cu intoleranță la lactoză sau alergii fiind strict necesare pentru supraviețuirea lor. De la apariția acestora, mortalitatea infantilă în primul an de viață a scăzut dramatic.

Cât despre faptul că conțin zahăr, și laptele de mamă are zaharuri. Laptele de mamă este mai dulce decât cel de vacă, astfel că formula trebuie bine îndulcită, altfel sugarul ar refuza să o consume. Și tradițional se făcea acest lucru: laptele de vacă ce se administra în era anterioară formulelor era diluat și îndulcit cu zahăr). Formula nu e îndulcită decât pentru a răspunde necesităților, nu pentru a o face să producă dependență sau pentru a „intoxica” noul născut. În plus, nu e vorba de „zahăr” pur și simplu, ci de combinații de lactoză, maltoză, zaharoză, deci de „zaharuri”.

Îndeosebi în Uniunea Europeană se acordă o atenție foarte mare compoziției formulelor. În afară de zaharuri, formulele conțin proteine la un nivel adecvat (mult mai mic decât cel din laptele de vacă, cu predominanța albuminelor și globulinelor), minerale mai puține pentru a nu obosi rinichii copilului, un profil adecvat lipidic (foarte diferit de cel din laptele altor mamifere). Formulele sunt foarte versatile, ele permițând manipularea compoziției astfel încât să se poată pune la dispoziție lapte și pentru copiii cu necesități speciale (intoleranță la lactoză, alergie la proteine din laptele de vacă, fenilcetonurie etc.). Ce nu are laptele de cutie sunt componentele „vii” din laptele matern: imunoglobuline, factori antimicrobieni etc.

Alăptarea e de preferat, dar când nu se poate, formula e unica alegere.

Unele studii arată cum hrănirea cu lapte praf la început poate ajuta mamele să continue cu o alăptare exclusivă sau majoritară mai mult timp. [4][5]

Resurse

  1. https://www.facebook.com/groups/pseudostiinta/search/?query=Cristela
  2. https://provaccin.wordpress.com/tag/cristela-georgescu/