Difference between revisions of "Ilie Bădescu"

From Pseudoștiința
Jump to: navigation, search
(Created page with "Ilie Bădescu este un sociolog român, susținător al „sociologiei ortodoxe”. == Opinii == === Anti-fizicalism === <blockquote>în momentul în care omul declară că ...")
 
(Dughinism)
Line 41: Line 41:
 
== Dughinism ==
 
== Dughinism ==
  
Fragment de pe site-ul de extremă dreaptă, NapocaNews, care favorizează apropierea lui Bădescu de cercurile național-bolșevice din Rusia:
+
Fragment de pe site-ul de extremă dreaptă, [[NapocaNews]], care favorizează apropierea lui Bădescu de cercurile [[Național-bolșevism|național-bolșevice]] din Rusia:
  
 
<blockquote>Profesorul Ilie Badescu în dialog cu conservatorii din Rusia
 
<blockquote>Profesorul Ilie Badescu în dialog cu conservatorii din Rusia
Line 47: Line 47:
 
Acest interviu a aparut in aprilie pe situl rusesc www.geopolitika.ru, unul dintre cele mai proeminente situri de geopolitica din lume (si cel mai important din spatiul ex-sovietic), cu milioane de vizitatori. Situl este administrat de Miscarea Eurasia, condusa de Aleksandr Dughin, cel mai important geopolitician si ideolog al Rusiei de astazi. Interviul a fost realizat de tanarul sociolog Aleksandr Bovdunov. </blockquote>
 
Acest interviu a aparut in aprilie pe situl rusesc www.geopolitika.ru, unul dintre cele mai proeminente situri de geopolitica din lume (si cel mai important din spatiul ex-sovietic), cu milioane de vizitatori. Situl este administrat de Miscarea Eurasia, condusa de Aleksandr Dughin, cel mai important geopolitician si ideolog al Rusiei de astazi. Interviul a fost realizat de tanarul sociolog Aleksandr Bovdunov. </blockquote>
  
Bădescu însuși lansează un atac pre-emptiv împotriva celor care i-au ginit orientarea:
+
Bădescu însuși lansează un atac pre-emptiv împotriva celor care i-au „ginit” orientarea:
  
 
<blockquote>Au fost dezgropate etichete cominterniste pentru a-i stigmatiza si a-i tintui pe liste cvasiconspirative pe cei suspectati de un sentiment national mai raspicat, ori de apartenenta crestin-ortodoxa. La etichetele de nationalist, national-comunist, ortodoxist, fundamentalist, legionar, securist, s-au adaugat etichete noi precum cele de protocronist, dughinist-ortodoxist, dupa numele geopoliticianului rus Aleksandr Dughin, monoculturalist, aceasta ultima eticheta fiind menita a-i "deconspira" pe cei care, chipurile, ar fi promotorii unei singure culturi si putem continua daca vreti...</blockquote>
 
<blockquote>Au fost dezgropate etichete cominterniste pentru a-i stigmatiza si a-i tintui pe liste cvasiconspirative pe cei suspectati de un sentiment national mai raspicat, ori de apartenenta crestin-ortodoxa. La etichetele de nationalist, national-comunist, ortodoxist, fundamentalist, legionar, securist, s-au adaugat etichete noi precum cele de protocronist, dughinist-ortodoxist, dupa numele geopoliticianului rus Aleksandr Dughin, monoculturalist, aceasta ultima eticheta fiind menita a-i "deconspira" pe cei care, chipurile, ar fi promotorii unei singure culturi si putem continua daca vreti...</blockquote>

Revision as of 23:49, 9 June 2015

Ilie Bădescu este un sociolog român, susținător al „sociologiei ortodoxe”.

Opinii

Anti-fizicalism

în momentul în care omul declară că totul în lume este materie, că totul în structura existenţei se reduce la materie (adică atunci când se sprijină pe postulatul materialismului), în momentul acela omul nu mai poate sesiza latura spirituală decât ca epifenomen – ca fenomen secundar, născut din funcţionarea creierului. Este vorba despre acele paradigme care încearcă să explice funcţia spirituală pornind de la o neurobiologie de tip imanentist, materialist etc. Această direcţie a fost răsturnată de o reconstrucţie teribilă datorată unuia dintre premiaţii Nobel, australianul Sir John Carew Eccles, care a demonstrat că nu putem explica în nici un caz mintea prin dinamismul creierului. Şi atunci a lansat teoria dubletului creier‑minte, arătând că, de fapt, mintea are propriile sale legi. Creierul, cu structura lui cerebrală, din punct de vedere fiziologic moare în momentul în care a murit persoana, individul. Mintea, nu. Asta este o demonstraţie extraordinară pe care o face acest mare medic australian! Şi cred că, din punctul acesta de vedere, tot ce s‑a întâmplat în ultima perioadă duce intr‑o singură direcţie: intr‑o redescoperire a unei noi unităţi aflate la baza ştiinţelor, a cunoaşterii. [1]

Ateismul duce la dictatură

‑ Aşadar, eşuarea epistemologiei ştiinţifice în ateism a contribuit decisiv la apariţia totalitarismelor secolului al XX‑lea? ‑ Desigur. Dacă, de pildă, nu admitem în istorie ideea că lumea are un alt tip de ordine decât cea derivată din imanenţa istoriei – şi mă refer la ordinea sa religioasă, creştină – atunci se ajunge la concluzia că omul este atotputernic. Iar dacă nu mai există o altă ordine morală sau spirituală mai înaltă la care să se raporteze, omul se simte îndreptăţit să procedeze cum îl taie capul, iar prin aceasta se justifică istoric orice dictatură, orice comportament criminal.

Bolile psihice și criza spirituală

‑ Oare depresiile, bolile mentale, problemele sociale nu sunt, toate, simptomele acestei boli care a avansat şi în care, dacă nu‑şi găseşte soluţia, omul simte că se alienează? ‑ Ba da, este incontestabil că aşa‑numitele boli ale civilizaţiei sunt legate de criza spirituală în care se găseşte omul modern.

În favoarea privilegiilor bisericești

Se construiesc false opoziţii de genul biserica versus şcoală, biserica versus spitale, se strecoară afirmaţii şoptite despre cât de mic e numărul de spitale faţă de cât e de mare numărul de biserici, ca şi cum numărul mic de spitale ar fi consecinţa numărului „mare” de biserici. Sofismul este de acest tip, şi-l auzim sâsâit de un analist la televiziunea publică: „cum să nu fie aşa de puţine spitale dacă sunt aşa de multe biserici”!? Ce minte stranie, ce cap bizar, ce agresivă impertinenţă! Ştie insul acesta câte parohii sunt în România? Are legătură biserica văzută cu serviciile medicale? Insul acesta ori nu ştie, ori este viclean ca şarpele şi mincinos ca babuinul de vreme ce subtilizează lucrul simplu: biserica este voită de comunităţi pentru serviciul liturgic şi deopotrivă pentru serviciile religioase de peste an cerute de credincioşi, de marea comunitate. Într-un singur an, de pildă, bisericile şi deci preoţii „prestează” un număr de circa 300,000 de „servicii religioase”: peste 100,000 de botezuri, peste 130,000 de înmormântări, circa 60,000 de cununii la care ar trebui adăugate slujbele speciale, precum cele de Sf. Maslu, şi toate celelalte servicii legate de iconomia sfintelor taine. Raportate la numărul de parohii din toată România, se obţine un număr de 30 de acte pastorale anuale prestate de fiecare preot peste activitatea sa liturgică şi misionară de peste an. Dacă se scad cele patru perioade de post ne dăm seama că un preot prestează un serviciu religios pe săptămână către membrii comunităţii peste sarcina sa liturgică şi misionară. Această cerere duhovnicească este aceea care creează biserica şi ordinea eclezială a colectivităţii omeneşti. [2]

Protocronism

Un fragment dintr-un articol din revista „Climate Literare” îl menționează pe Bădescu:

„Întâmplător, cărţile lui Ilie Bădescu veneau în spiritul teoriei lui Edgar Papu, realizând o sinteză între sincronism şi protocronism.” [3]

Din studiul „Populism into the Twenty-first Century” de Torcuato S. Di Tella:

Ilie Badescu created the 'protocronist' school of sociology, bent on documenting cultural and scientific findings in. Romania which had anticipated later Western European developments [4]

Vladimir Tismăneanu:

Ungheanu l-a susţinut pe sociologul protocronist Ilie Bădescu în tentativa de a-l anexa pe Eminescu ideologiei oficiale. [5]

Dughinism

Fragment de pe site-ul de extremă dreaptă, NapocaNews, care favorizează apropierea lui Bădescu de cercurile național-bolșevice din Rusia:

Profesorul Ilie Badescu în dialog cu conservatorii din Rusia Acest interviu a aparut in aprilie pe situl rusesc www.geopolitika.ru, unul dintre cele mai proeminente situri de geopolitica din lume (si cel mai important din spatiul ex-sovietic), cu milioane de vizitatori. Situl este administrat de Miscarea Eurasia, condusa de Aleksandr Dughin, cel mai important geopolitician si ideolog al Rusiei de astazi. Interviul a fost realizat de tanarul sociolog Aleksandr Bovdunov.

Bădescu însuși lansează un atac pre-emptiv împotriva celor care i-au „ginit” orientarea:

Au fost dezgropate etichete cominterniste pentru a-i stigmatiza si a-i tintui pe liste cvasiconspirative pe cei suspectati de un sentiment national mai raspicat, ori de apartenenta crestin-ortodoxa. La etichetele de nationalist, national-comunist, ortodoxist, fundamentalist, legionar, securist, s-au adaugat etichete noi precum cele de protocronist, dughinist-ortodoxist, dupa numele geopoliticianului rus Aleksandr Dughin, monoculturalist, aceasta ultima eticheta fiind menita a-i "deconspira" pe cei care, chipurile, ar fi promotorii unei singure culturi si putem continua daca vreti...

Oprinii despre Ilie Bădescu

Mihail Neamțu

Mihail Neamțu a avut următoarele de zis despre Ilie Bădescu:

La sfârșitul anului 2008, Revista România Mare i-a acordat un permiu “Prof. univ. dr. ILIE BĂDESCU pentru intreaga activitate depusa ca director al Institutului de Sociologie al Academiei Române si ca rector al Universitatii Taranesti, institutie emblematica, pe care a creat-o impreuna cu romancierul Dinu Sararu.”

Să remarcăm, pe lângă discursul nostalgi pro-ceaușist al prof. Ilie Bădescu (editorialist “cu fața spre Bizanț” la “Ziarul Lumina”), toată pasiunea mitologizării condiției țăranului român exersată într-o îndelungată carieră academică, situată frecvent la limita imposturii. Pe lângă cercetătorii onest pasionați de memoria spațiului rural românesc (între care Horia Bernea, Costion Nicolescu și alți cercetători cumpătați în revendicările lor de ordin epistemologic), găsim printre apologeții falși ai culturii țărănești câțiva protocroniști învârtoșați precum Artur Silvestri, Dinu Săraru sau Ilie Bădescu („director al Insitutului Național de Cercetare a Civilizației Rurale al Fundației „Niște țărani”).

În scrierile sale abundente, metodologic frauduloase și stilistic indigerabile, Ilie Bădescu este mereu atras de elementele colectivist-organiciste ale religiei creștine, explicate mereu prin practica unui șamanism lexical ca parte dintr-un totalizant „sistem noologic” , incapabil să distingă între registre explicative diferite, dar pregătit să amestece isihasmul valah, naționalismul perenialist și geopolitica „latențelor sufletești” (chiar dacă aliate cu nepotismul academic ori cu vechile structuri de „securitate și apărare”). Nu este nimic întâmplător în faptul că prof. Ilie Bădescu poate expune „acedia carpatină” prin referințe consecutive la Avva Evagrie Ponticul și … Eugen Barbu. Acest fond rural și arhaic nu împiedică ca România să devină, într-un acces de grandomanie caracteristică, „gazda unui mare dialog al civilizațiilor” și „să-și exerseze rolul ei diplomatic tradițional de țară cu vocație pentru diplomația dialogului în conjuncturi de criză, asa cum a dovedit-o de pildă în timpul conflictului izraeliano-egiptean ori americano-vietnamez” (nici aici, referința admirativă la epoca Ceaușescu nu poate scăpa cititorului). Este simptomatică prețuirea de care anticapitalistul Ilie Bădescu se bucură printre ierarhii BOR, în pofida delirului pseudo-academic pe marginea istoriei civilizațiilor, a derapajelor antisemite și a viziunii stângiste (mai precis, tiers-mondiste).

Mihail Neamțu [6]